In memoriam MARIN OVIDIU PUȘCAȘ
director al Casei de cultură – Marghita
director al Clubului copiilor – Marghita
profesor în cadrul catedrei de istorie-geografie
debutant – Școala gimnazială Margine
1990-2011 – Școala cu clasele I-VIII Marghita
2011-2014 – Colegiul Național “Octavian Goga” Marghita
Pierderea unui om, a unui profesor îndrăgit și respectat lasă un gol imens în comunitate, în instituția școlară, în inimile elevilor și colegilor săi.
Asistăm, cu profund regret, la conducerea pe ultimul drum, a colegului nostru, profesorul Ovidiu Pușcaș.
Fiecare dintre noi am avut măcar un profesor care și-a pus amprenta asupra devenirii noastre. Domnul profesor Ovidiu Pușcaș a fost unul dintre acești memorabili dascăli. A fost un profesor foarte apreciat, un distins pedagog și mai presus de toate un foarte îndrăgit și respectat coleg.
Un vechi proverb spune: “profesorii nu mor niciodată“. Nu moare amintirea lor, doar timpul îi răpește dintre noi.
Dedicat carierei profesionale căreia i-a dăruit 40 de ani, slujitor al istoriei, geografiei, și al literaturii, domnul profesor va rămâne în amintirea elevilor, a colegilor și a întregii comunități ca o prezență elegantă, sobră, autoritară prin cultură, prin măiestria didactică precum și prin rolul important în cadrul instituției noastre.
Un profesor este precum o candelă care se arde pe sine dăruind lumină elevilor, generație după generație.
Azi, CANDELA vieții domnului profesor Ovidiu Pușcaș s-a stins aici pe pământ, dar cei care au primit lumină de la el, o să îi aprindă mereu o candelă, rugându-se pentru sufletul lui la plecarea lui “dincolo de stele”, în ÎMPĂRĂȚIA CERURILOR. Un om moare de două ori: o dată când sufletul părăsește corpul și, a doua oară când nimeni nu mai vorbește despre el. Domnul profesor Ovidiu Pușcaș rămâne nemuritor în sufletul multor generații de elevi care l-au iubit și apreciat.
Putem umple multe și multe pagini cu aspecte ale activității de profesor desăvârsit și de om de o aleasă cultură a profesorului Ovidiu Pușcaș sau cu amintiri ale elevilor și colegilor săi dar, cum să descrii dăruirea și pasiunea cu care și-a împlinit menirea de dascăl, despre omenia și generozitatea sa? Cum să descrii cât mai elocvent cu putință simțul umorului cu care descrețea frunțile colegilor, entuziasmul pe care îl insufla profesorilor tineri la început de carieră ?
Pentru colegii care l-au cunoscut, pentru elevii săi, profesorul Ovidiu Pușcaș a reprezentat epoca/perioada în care învățământul se făcea “cu burta pe carte“, în care profesorul era pe un piedestal la care ajungeau doar cei străluciți ca el.
Profesorul Ovidiu Pușcaș era prietenul tuturor, al elevilor, al profesorilor, al părinților și al valorilor incontestabile pe care le recunoștea de la primele manifestări. Exigent și generos, strălucit și revoluționar, profesorul Ovidiu Pușcaș își ia astăzi rămas bun de la școala pe care a servit-o zeci de ani și de la oamenii pe care i-a iubit necondiționat.
Drum lin spre eternitatea divină, Domnule profesor Ovidiu Pușcaș! Veți trăi veșnic prin “momentul de istorie“ pe care l-ați scris în Cartea de Aur a Colegiului Național “Octavian Goga“ și a comunității marghitene.
Rămas bun domnule profesor. Vă mulțumim pentru lecțiile de viață și răbdarea cu care ne-ați ghidat. Nu vă vom uita niciodată!
Un dascăl minunat s-a ridicat la ceruri, dar lumina lăsată în sufletele noastre nu se va stinge niciodată.
SINCERE CONDOLEANȚE FAMILIEI ȘI ODIHNĂ VEȘNICĂ DOMNULE PROFESOR ! director al Clubului copiilor – Marghita
profesor în cadrul catedrei de istorie-geografie
debutant – Școala gimnazială Margine
1990-2011 – Școala cu clasele I-VIII Marghita
2011-2014 – Colegiul Național “Octavian Goga” Marghita
Pierderea unui om, a unui profesor îndrăgit și respectat lasă un gol imens în comunitate, în instituția școlară, în inimile elevilor și colegilor săi.
Asistăm, cu profund regret, la conducerea pe ultimul drum, a colegului nostru, profesorul Ovidiu Pușcaș.
Fiecare dintre noi am avut măcar un profesor care și-a pus amprenta asupra devenirii noastre. Domnul profesor Ovidiu Pușcaș a fost unul dintre acești memorabili dascăli. A fost un profesor foarte apreciat, un distins pedagog și mai presus de toate un foarte îndrăgit și respectat coleg.
Un vechi proverb spune: “profesorii nu mor niciodată“. Nu moare amintirea lor, doar timpul îi răpește dintre noi.
Dedicat carierei profesionale căreia i-a dăruit 40 de ani, slujitor al istoriei, geografiei, și al literaturii, domnul profesor va rămâne în amintirea elevilor, a colegilor și a întregii comunități ca o prezență elegantă, sobră, autoritară prin cultură, prin măiestria didactică precum și prin rolul important în cadrul instituției noastre.
Un profesor este precum o candelă care se arde pe sine dăruind lumină elevilor, generație după generație.
Azi, CANDELA vieții domnului profesor Ovidiu Pușcaș s-a stins aici pe pământ, dar cei care au primit lumină de la el, o să îi aprindă mereu o candelă, rugându-se pentru sufletul lui la plecarea lui “dincolo de stele”, în ÎMPĂRĂȚIA CERURILOR. Un om moare de două ori: o dată când sufletul părăsește corpul și, a doua oară când nimeni nu mai vorbește despre el. Domnul profesor Ovidiu Pușcaș rămâne nemuritor în sufletul multor generații de elevi care l-au iubit și apreciat.
Putem umple multe și multe pagini cu aspecte ale activității de profesor desăvârsit și de om de o aleasă cultură a profesorului Ovidiu Pușcaș sau cu amintiri ale elevilor și colegilor săi dar, cum să descrii dăruirea și pasiunea cu care și-a împlinit menirea de dascăl, despre omenia și generozitatea sa? Cum să descrii cât mai elocvent cu putință simțul umorului cu care descrețea frunțile colegilor, entuziasmul pe care îl insufla profesorilor tineri la început de carieră ?
Pentru colegii care l-au cunoscut, pentru elevii săi, profesorul Ovidiu Pușcaș a reprezentat epoca/perioada în care învățământul se făcea “cu burta pe carte“, în care profesorul era pe un piedestal la care ajungeau doar cei străluciți ca el.
Profesorul Ovidiu Pușcaș era prietenul tuturor, al elevilor, al profesorilor, al părinților și al valorilor incontestabile pe care le recunoștea de la primele manifestări. Exigent și generos, strălucit și revoluționar, profesorul Ovidiu Pușcaș își ia astăzi rămas bun de la școala pe care a servit-o zeci de ani și de la oamenii pe care i-a iubit necondiționat.
Drum lin spre eternitatea divină, Domnule profesor Ovidiu Pușcaș! Veți trăi veșnic prin “momentul de istorie“ pe care l-ați scris în Cartea de Aur a Colegiului Național “Octavian Goga“ și a comunității marghitene.
Rămas bun domnule profesor. Vă mulțumim pentru lecțiile de viață și răbdarea cu care ne-ați ghidat. Nu vă vom uita niciodată!
Un dascăl minunat s-a ridicat la ceruri, dar lumina lăsată în sufletele noastre nu se va stinge niciodată.
Cu stimă și adâncă recunoștință,
Conducerea instituției,
Catedra de Istorie-Geografie,
Colectivul profesoral al Colegiului Național “Octavian Goga” Marghita
